Nu dați banii pe LSD! Duceți gara la copii!


Teama de drum lung, mâncarea proastă de fast-food și cafeaua de dinainte te împinge de multe ori să-ți lași nădragii în vine în Gara de Nord. Ca să mergi la Mc sau la KFC, trebuie să cumperi materie primă pentru poziția șezut. Iar ăsta e ultimul lucru de care ai nevoie. Singura variantă rămâne toaleta publică. E o experiență care nu suportă termen de comparație. Vă sfătuiesc să mergeți chiar dacă n-aveți nevoie. Doi-trei stropi tot se găsesc pe fundu’ vezicii ca să nu ziceți că ați dat banii degeaba.

Cobori pe niște scări ale căror jeg îți oferă certitudinea că ai nimerit unde trebuie. În fața ta și în spatele unui televizor gri-șobolan este o mare doamnă care privește ecranul și ascultă la căști Noră pentru mamă sau Îmblânzirea scorpiei  sau orice emisiune produsă parcă special pentru ea. Părul îi este negru, vopsit proaspăt, ochii dați cu verde și contur negru coadă de rândunică, obrajii sclipicioși și buzele stacojii. Are căști în urechi pentru că în boxe urlă  muzică populară românească sârbească, un fel de manele old school pentru care insistă femeile de serviciu.

Intrarea este 1 leu, iar hârtia creponată este inclusă în preț. Momentul cel mai greu este cel în care vezi cabinele. Nu e vorba de curățenie și nici măcar de miros. Cabinele nu au partea de jos. Adică oricine trece prin fața toaletei vede și, bineînțeles, aude întreg procedeul. Căcăstoarele sunt model Made in Turkey.

Mă așez cu fundul pe pulpe, calculez de câteva ori distanța dintre adidași să văd dacă sunt poziționat corect și… cu Dumnezeu înainte!  Femeile de serviciu încep să spele podeaua cu mopurile și îmi vâră un moț pe sub ușă. Mă sperii ca la Paranormal Activity. Mă liniștesc însă discuțiile lor: cât a mai băut bărbatu’, cum a stricat tigaia a bună în capul ei și cum i-a aruncat oala cu sarmale în trandafirii din fața blocului când a pierdut Dinamo calificarea în Champions League. Pleoțăneala scufundătorilor mei maro nu pare să le deranjeze. Ei, și cum citesc eu pe zid „072XXXXXXX, poponar pasiv cu experiență”, văd cum spațiul meu închiriat pentru 10 minute cu 1 leu se umple cu apă. „Frate, ce am mâncat?”, mă întreb îngrijorat. Nu e de la mine. Tantiile aruncaseră două găleți cu apă pe jos întru curățare și șuvoiul mă invadase.

Ce poate să se mai întâmple?, mă întreb apropiindu-mă de ultimul act. Curiozitatea îmi e numaidecât satisfăcută. Un nene cu niște pantofi prăfuiți se așază în cabina de lângă. Cum spuneam, cabinele nu au partea de jos, așa că sunt martor forțat la o naștere de copil ciocolatiu. Ies eu. Mă spăl. Iese și el. Un bărbat slab ca vai de el cu care m-am întâlnit după 20 de minute în vagonul meu. Să recapitulez: Populară manelizată, poziție calculată aritmetic, discuții de gospodine asuprite, inundație, intrus cu dread-uri din bumbac și vecin gestant.

Ce yoga? Ce psiholog? Ce urcat pe munte? Ce droguri? Viața îți pare atât de frumoasă după ce ieși de aici.

Anunțuri

4 răspunsuri la „Nu dați banii pe LSD! Duceți gara la copii!

  1. Nu trebuia să intri, în primul rând. Orice gară are un maidan în apropiere. Ciripit de păsărele, aer curat şi, cel mai preţios, nu stai cu frica-n sân că torpila ta maro va arunca în sus un jet de mizerie care să-ţi atingă noada.
    Eşti bărbat. Toaleta ta e întregul Univers.

  2. :))))))))))))))))))))))))) Tare! Ar fi fost un plus daca recenzai si weceul din gara terminus. Pentru o comparatie „inainte si dupa mersul cu trenul”. Dar pentru asta trebuia carata o oala cu ceva iahnie de fasole si servita in tren aburinda. O alta betie de mirosuri… :)))))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s