Cele șapte minuni seminaturale ale Bucureștiului


Pentru ca delta din Vitan să devină principala atracție turistică a Capitalei, trebuie să rezolvăm trei probleme majore. În primul rînd, e musai ca Ion Țiriac să rămînă la mistreți, iubitorii de lebede în sînge să nu-și schimbe dieta și să o lăsăm neguvernată. Cum autosuficiența e moartea succesului, n-aveam voie să ne oprim aici! Bucureștiul mai are o grămadă de alte frumuseți aproape naturale.

Vulcanii de la marginea orașului

În fiecare an, pe 1 mai, la marginea Bucureștiului se petrece un fenomen unic. Dacă Etna și Vezuviu apar odată la cîțiva ani în buletinele de știri, lîngă Capitală fumegă cel puțin anual. Râuri de lavă grasă se scurg pe cărbunii din grătare. Rocile vulcanice stau în cercuri în jurul focurilor, iar ce rămîne după Ziua Muncii întrece tragedia Pompeiului. Copacii miros a urină caldă.  Pungile de semințe, bidoanele de American Cola și ghemotoacele de hîrtie igienică la 0,5 lei sulu’ acoperă într-un strag gros vegetația pitică.

Cele mai prețioase panseluțe din lume

O panseluță cumpărată de una dintre primăriile de sector costă mai mult decît o orhidee cumpărată de primăria Vienei. Edilii noștri respectă cetățeanul, îi oferă tot ce e mai scump pe piață. Te uiți la vienezi că se mulțumesc cu flori la prețuri de second-hand… Păi, ai lor bagă anual în fiecare metru pătrat de spațiu verde 0,20 euro, iar la noi se plătesc 6,5 euro în Sectorul 3.  Nici dacă ar fi desenate cu creta pe asfalt, florile nu ar costa atît de puțin în București. Unde mai pui că la noi îngrășămîntul natural este oferit gratis de bucureșteni din cauza lipsei veceurilor.

Rezervația de cîini cu cercei

Dacă ecosistemul din fața hotelului iubărețului Robert Negoiță  este mărginit de ziduri din ciment, rezervația naturală de maidanezi se întinde în tot orașul. Din Militari pînă-n Băneasa, cîinii dau din coadă veseli că agențiile de protecție a animalelor i-au făcut hipsteri cu cercei. Dacă ar fi să ne luăm după promisiunile din campania electorală, majoritatea candidaților promit dispariția tuturor exemplarelor. Cum soluția cea mai vehiculată este castrarea, ar fi trebuit să-l votăm toți pe Columbeanu, singurul candidat care nici urcat pe scăunel și cu foarfeca de vie în mînă nu ajunge să rezolve problema.

Lanțul muntos din Berceni

Bolivienii se dau rotuntzi că La Paz, capitala lor, e la cea mai mare altitudine – peste 3.000 de metri. Dacă n-a venit ciobanul Bucur la munte, a venit muntele la ciobanul Bucur. Fiecare rond din sectorul 4 are masivul lui. Munți formați prin încrețire de fonduri au apărut în toate intersecțiile. În plus, față de banala faună boliviană, Piedone a adus elefanți, dinozauri și un vas cu pînze a cărui amplasare în peisajul montan poate avea o singură explicație. Una biblică. Reprezintă motivul eșuării Arcei lui Noe pe muntele Ararat.

Rîul Galben închis

Bucureștiul era pînă în 2010 singura capitală europeană care nu-și filtra apele reziduale înainte să le deverseze. Adică tot rahatul și ce alte grețoșenii mai produce societatea noastră dezvoltată era aruncat direct în Dîmbovița. Ca să aleg un exemplu mai puțin grețos, în 2007, în 370.000 de metri cubi de apă, au fost găsite 500 de tone de detergenți. Chiar și așa, rîul era un maro închis. Acum doi ani s-a dat în folosință o stație de filtrare care procesează doar o parte din lături. De atunci, Dîmbovița s-a mai deschis un pic la culoare. Are un galben închis, un fel de banană putredă. Și digerată.

Gheizere de vreme rea

Specialiștii ecologiști spun că, încet-încet, rezervele de apă ale planetei se vor epuiza. Sîntem pe cale să murim de sete. Specialiștii de la terase au altă părere. Cît timp Ponta nu aprobă taxa pe berea cu alcool, nu vom fi în pericol. Dacă v-ați uitat la televizor, pe geam sau în adidași, ploile din ultima vreme au inundat toate străzile din București. Nordicii se laudă că au gheizere care aruncă apă caldă. Da, dar ei le au în afara orașelor, pe cîmpuri înghețate. Noi avem canalizări înfundate în mijlocul orașului care, pe lîngă apă caldă, mai aruncă și cîte un aurolac adus de șuvoaie din subsolurile Gării de Nord.